Ma consider o persoana cu un simt al umorului destul de dezvoltat si nu de putine ori m-am intrebat cu cine ma aseman in tot familionul din care ma trag. In aceasta duminica mi s-a confirmat fara doar si poate: cu a mea bunica. Ce anume mi-a confirmat banuiala?
Daca nu sunt retinut cu munca, sau plecat din localitate, incerc ca in fiecare duminica libera sa trec pe la pranz pe la ea pentru a lua masa impreuna (mancare buna, gatita si calda – un burlac cum sunt eu apreciaza chestiile astea). Pentru ca tv-ul l-am desfiintat de multa vreme, singurele momente cand mi se ofera ocazia de a vedea cum mai arata un program tv este la ea sau cand ies la bere.
Dupa ce mi-am pus burta la cale si schimbam vorbe cu ea, o stire ii atrage atentia. Un alt pustache s-a sinucis ca l-a parasit prietena. Dupa ce se termina reportajul, bunica incepe: „Nu stiu ce e cu tineretul din ziua de azi. Cum sa-ti iei viata pentru ca te-a parasit o femeie? Ce, nu mai sunt femei? Aia era ultima? Sunt asa multe ca le poti incarca cu remorca. Pe bune acum!!!”. Mie deja imi plesneau falcile de ras (in minte doar, ca pe fata ranjeam manjeste). Apoi se intoarce catre mine si-mi spune „Si tu cand iti gasesti pe cineva?”.
foto: Bunica si una din cele trei pisici.
Dacă află mama că ai scris de ea pe blog ba ai mai și dat share pe facebook, să vezi ce ți-o iei. 🙂
Din fericire pentru mine, nu-mi urmareste blogul 😀
:)) foarte buna remarca facuta de mamica noastra…si totusi,buna intrebarea;cand?
Poate candva? Poate la un moment dat? Cine stie?! 😀