De 3 articole incoace tot pomenesc de Scorpions. Dap, am fost la concert si o sa mai treaca vreme pana am sa incetez a pomeni. Astazi vorbim de caile ferate romane. La intoarcerea din Bucuresti, am venit cu trenul. Mi`am zis de ce sa merg cu microbuzul, cand as putea dublu la CFR, dar o sa merg mult mai comod pentru ca pana mea, InterCity`ul ma duce acasa. Mda … pun pariu ca cei in cunostinta de cauza sunt deja la lacrimi dupa atata ras … cat de naiv pot fi, dar ce pot spune, naivitatea mea e pusa la loc de cinste.
Dupa ce dau dublul calatoriei cu microbuzul urc in tren si incepe frate sa cauti locul … nicaieri nici un numar. Si fac un dus-intors al vagonului, incercand sa nu par un om coborat din varful muntelui, dar pauza … nimic, nicaieri nici un numar. In cele din urma ma aplec ceva mai mult si zaresc ca printr`o minune numerele puse sub suportul pentru bagaje … ahoooi strig in sine dupa ce printre dinti scap un futui. Adica, eu nu sunt chiar mic la inaltime si frateee … ce minte creata trebuie sa ai, pentru a pune numerele in ultimul loc la care te`ai uita?! Bine, daca ai nasul in pamant, sau te tragi dintr`o familie de strumfi, le vezi, dar daca ai peste 1.50, te uiti ca dobitocul, asa cum am facut eu. Adica lipeste`le dracului de scaun, ca mai vine vreunul din fundul Moldovei cum sunt eu si se enerveaza inainte sa plece trenul din gara.
Dupa ce mi`am pus bagajul, mai cobor la o ultima tigara si la o scurta vorba cu draga de ea ce astepta rabdatoare pe peron sa cobor si visa la buldogi englezesti (na ca ai aflat si tu acum de ce am stationat atata in vagon).
Totul aproape bine si aproape frumos pana aici. La intoarcerea in vagon, gasesc doi tipi asezati in aceeasi compartimentare cu mine (moldoveni imi dau seama mai tarziu dupa limba rusa cu care imparteau comentarii intre ei). Instant imi dau seama de spatiul absolut insignifiant rezervat fiecarei persoane. Si cum eu sunt o persoana si jumatate va dati seama … strecoara`te Nepoate cum poti tu. De`abia asteptam sa vina prima oprire sa ies, sa`mi intind un pic picioarele si sa mai trag o tigara de nervi. Adica pe bune, in microbuz stai mai comod, in autocar si mai comod si la oricare din ele, iesi mai ieftin si ajungi si mai repede. Prima oprire a ajuns, te`ngramadesti cu alte 10 persoane la fumat pe un spatiu de 1m patrat, la intoarcere gasesc moldovenii sforaind nu gluma. Unul se descaltase si se intinsese bine merci, nu aveau nici o treaba. Eu cum sunt un tip de treaba am zis, lasa de la mine, sunt obositi, au drum lung, s`or trezi ei.
Asa ca imi asum injuraturile ca`mi scot picioarele pe culoar. Nu va zic, ca din Bucuresti pana in Bacau astia au stat cel mai comod din tot vagonul. Se mira lumea de ce are CFR calatori pierderi. Un singur rand de scaune daca scoteau, lumea statea mult mai comod si nu mai injurau pretul mare de bilet. Adica daca tot dai un ban, daca tot esti mai scump decat concurenta pe roti, macar ofera dracului niste conditii de confort.
Hai sa va zic si partea de final. Din pacate nu am putut ierta moldovenii. Inainte sa`mi iau bagajul am pus pe masa strategic o sticla de apa cu un capac pus de forma. Mi`am luat bagajul si accidental am dat peste sticla. Unul singur a fost udat si era sa sara cu tot cu masa. Dupa ce i`am cerut scuze, i`am spus : Las` ca ploua … nu o sa observe nimeni.
Pe respectivii “domni” aveti onoarea sa`i observati in pozele de mai sus.
‘Accidental’? :)) Și da, chiar râdeam de nu mai puteam la începutul articolului :)) Eu trebuie să merg pe 11 iulie la București, și merg cu autocarul. Am fost cu trenul ultima oară la București, dar am venit tot cu autocarul din cauza condițiilor :p
Uff, bine ca nu ai stat cu babe ca atunci sa vezi cum plangeai :))=))
M-am convins ca trenul in Romania nu mai merita folosit. Merge si greu, este si foarte scump, iar conditii cat de cat normale nu sunt.