Fui la razboi – blogmeet 30

Chiar asta a fost. Debarcarea mea in teritoriu inamic se desfasura undeva in jur de ora 6 seara si i`am asteptat pe camarazii mei de arme Pavel si Cristi in fata unui important edificiu al dusmanului Iulius Mall. Am intrat cu ei sa facem o cercetare de teritoriu inamic si am fost intampinati cu ostilitate. Bere la 330 ml, 7 lei bucata. Am facut cu fata greu asaltului asa ca am decis sa ne indreptam spre locul de intalnire a aliatilor, in speta #drinkteamRO care si`au oferit ale lor palnii in a consuma lichidele inamicilor si evident oameni de`ai locului care ne`au indrumat spre locatiile cele mai importante. Astfel camarazii de arme care au semnat cu sudoarea fruntii eroicile fapte din acea seara sunt enumerati aici

Dupa ce unii au incercat vinul fiert la Clubul Presei, altii bere si tot felul de tarii – aici am primit ajutorul nesperat a lui Ivo, s`a trecut la derutarea inamicului prin fluturarea pletelor impreuna cu Iulia si Roxana. Nu mai este loc de`a spune ca dusmanii au fost atat de derutati, incat nici macar ai nostri nu ne`au prins in poze.  Dupa ce am incercat sa terminam rezervele lichide din aceasta locatie, ne`am incolonat (unii mergeau cam pe 3 carari pentru a nu lasa spatii de infiltrare inamicilor) si ne`am dat intalnire la Pizzeria Domneasca. S`au prins aia ca ceva e in neregula cu noi, iar pe unii i`au incercat cu sos picant. Ha – ce gluma. Unii au mai pus piper doar ca sa le rada in fata.

Din pacate, aici am pierdut si primii bravi ostasi: Iulia si Roxana – they will be remembered. Am dat o raita rapida prin pub Dublin, pe Ivo si pe Sorin i`am intarit cu niste sambuka flambata (pot sa jur ca am vazut cel putin cate o lacrima la fiecare din ei – dar in mod sigur le intrase vreo raza de soare in ochi). Apoi dupa niste ostilitati cu agentii de paza ai acestei locatii, ne`am indreptat cu masini galbene rechizitionate catre o locatie ce nu o pot dezvalui (nu ca nu mi`as aduce aminte). Dar ce s`a intamplat acolo a fost teribil. Whiskey – multe sticle, shot`uri cat cuprinde, bere parca. Mai toti am plecat de`acolo raniti, dar am plecat spre locul de campare a brasovenilor. Dupa atatea lupte ni se facuse sete si au spus ca au pe`acolo niste bautura numa` buna de dat peste cap. Ce s`a intamplat acolo numai al de sus stie. Pentru ca eu nu`mi mai amintesc. Stiu doar ca am vazut o poza in care Pavel era calare pe Ivo – dormind, bine ca nu`si tineau de cald soldateste.

Una peste alta (sau unul peste altul) eu zic ca am castigat razboiul. Se anunta ostilitati si in decembrie in Brasov, iar #drinkteamRO ne`au cerut ajutorul in a domoli fortele dusmanoase din zona. Pana atunci eu zic Hai noroc – chelneeeeeer!!!!

Link catre prima arhiva. Link catre a doua arhiva. Daca sunt in ceata mai toate, este exclusiv vina dusmanilor!!!